Împrumut de 45 de milioane de lei pentru Primăria Vaslui: O poveste de neglijență administrativă
După ani în care bugetul primăriei Vaslui a fost cheltuit pe festivaluri extravagant organizate, pe concerturi de amploare și pe focuri de artificii care nu au avut impact real asupra comunității, primarul Lucian Braniște se confruntă acum cu o situație financiară dificilă. După ce a cheltuit sume considerabile pe activități de divertisment, municipalitatea se vede nevoită să contracteze un credit bancar de 45 de milioane de lei, o sumă ce va fi rambursată de către cetățenii vasluieni din taxele și impozitele lor în următorii cinci ani. Această hotărâre urmează să fie supusă votului în Consiliul Local, deși decizia de a solicita împrumutul pare deja luată.
Un paradox al administrației locale este evident: primarul a promovart cu mândrie un număr mare de evenimente culturale, în timp ce excedentul bugetar al municipiului, odinioară confortabil la aproximativ 50-55 de milioane de lei anual, s-a redus drastic la 34 de milioane chiar în perioada în care orașul avea cea mai mare nevoie de resurse financiare. Această situație pare mai degrabă o coincidență nefericită, având în vedere cheltuielile necontrolate făcute în anii anteriori.
Bugetul propus pentru anul 2026 ridică semne de întrebare, având venituri estimate la 376 de milioane de lei, dar cheltuieli prognozate de 476 de milioane. Astfel, se conturează o gaura bugetară de aproape 100 de milioane de lei, care necesită soluționare. În lipsa unei gestionări financiare prudente, tăierile bugetare la nivelul funcționării minime nu sunt suficiente, iar împrumutul devine singura opțiune disponibilă pentru acoperirea deficitului.
Motivul adus de administrație pentru acest dezastru financiar este îndreptat spre Guvern, acuzându-l de o corectare bruscă a alocărilor bugetare bazate pe o populație fictivă de 145.000 de locuitori, în condițiile în care numărul real este de aproximativ 63.000. Aceasta schimbare a fost cunoscută și prezisibilă de ani de zile, și, cu toate acestea, administrația locală nu a acționat în timp util pentru a-și construi rezervele necesare în vremuri mai favorabile.
În ciuda asigurărilor primarului că împrumutul va fi utilizat doar pentru cofinanțarea proiectelor europene precum PNRR, realitatea este că, odată ce contractul cu banca este semnat, capacitatea de îndatorare a primăriei scade semnificativ. Aceasta înseamnă cinci ani de plăți lunare regăsite pe umerii comunității, din cauza unei planificări defectuoase.
More Read
În încercarea de a ascunde realitatea neplăcută, primarul a organizat întâlniri cu liderii partidelor din Consiliul Local și cu oamenii de afaceri, încercând să creeze impresia unui dialog democratic. Totuși, ordinea normală a discuțiilor ar fi fost ca prioritățile să fie stabilite înainte de a solicita public suma împrumutului, nu ulterior. Această practică denotă mai degrabă o tentativă de a legitima o decizie luată fără o reală consultare a comunității.
Mesajul promovat de primar referitor la dezvoltare este repetat frecvent, adesea însoțit de un ton optimist care contrastează cu realitatea gravă a îndatorării. Este esențial să se recunoască distincția între dezvoltarea sustenabilă finanțată prin gestionarea prudentă a resurselor și dezvoltarea bazată pe împrumuturi care pregătește terenul pentru noi datorii. Folosirea creditelor pentru a susține activități de divertisment în detrimentul investițiilor solide lasă în urmă o comunitate îndatorată, refuzând să abordeze problemele de fond ale unei politici financiare deficitare.
În cele din urmă, factura acestor cheltuieli extravagantă nu va fi plătită de cei care au organizat festivitățile excesive, ci de către cetățenii care au rămas pe marginea trotuarului, privindu-le. Rămâne de văzut cum va rezolva administrația locală această criză, dar pentru vasluieni, povestea se conturează deja ca una de neglijență administrativă și lipsă de viziune.
