LEFURI MARI LA CONSILIUL JUDEȚEAN, BANI TOT MAI PUȚINI PENTRU DEZVOLTARE: JUDEȚUL RĂMÂNE BLOCAT ÎNTRE SALARII ȘI DATORII
În cadrul unei recent dezbateri publice, Consiliul Județean Vaslui a prezentat bugetul pentru anul 2026, iar datele furnizate relevă o situație îngrijorătoare pentru județ. Conform estimărilor, bugetul total se ridică la aproximativ 506 milioane lei, dintre care mai bine de 360 milioane sunt destinați cheltuielilor operaționale. Astfel, cea mai mare parte a resurselor financiare este redirectată către salarii, întreținere și cheltuieli curente.
În ceea ce privește fondurile pentru dezvoltare, sumele disponibile sunt extrem de limitate, mărind îngrijorările pentru viitorul județului. Din aproximativ 140 milioane lei alocați pentru dezvoltare, la aceștia se adaugă excedentul de anul anterior, ajungându-se astfel la o sumă totală de circa 228,6 milioane lei. Cu toate acestea, cea mai mare parte a acestor bani este consacrată sectorului de infrastructură, în special pentru proiectele de drumuri și poduri. De exemplu, pentru finalizarea Drumului Strategic Bârlad – Laza – Codăești, se estimează un cost de aproape 100 milioane lei, un proiect care a început cu promisiuni considerabile în perioada lui Dumitru Buzatu, dar care s-a transformat într-o povară pentru actuala administrație.
În contrast cu aceste investiții majore, alte domenii cheie precum sănătatea și educația primesc sume minimale: sănătatea beneficiază de puțin peste 18 milioane lei, în timp ce învățământul are alocate aproximativ 15 milioane lei, majoritatea acestor fonduri fiind direcționate către echipamente și transport. Cultura și zona de agrement sunt extrem de defavorizate, beneficiind de fonduri de sub 3 milioane lei, iar protecția mediului se zbate și ea cu câteva milioane destinate canalizării și tratării apelor uzate. Asistența socială, în schimb, este în mare parte finanțată din proiecte europene, neavând suport din resurse proprii.
Un aspect alarmant al bugetului se evidențiază în structura veniturilor județului, care nu reușește să genereze suficiente fonduri pentru a se susține de sine stătător. Veniturile proprii sunt fragede și majoritatea resurselor provine din impozitul pe venit și sumele defalcate din TVA, transmise de la bugetul de stat. Astfel, fără aceste transferuri, funcționarea bugetului ar fi compromisă. De asemenea, pe partea de cheltuieli, se constată o proporție semnificativă destinat salariilor, zeci de milioane fiind alocate bunurilor și serviciilor, ceea ce grevează și mai mult capacitatea de investiții reale.
În concluzie, discursurile despre dezvoltare sună din ce în ce mai plat, în timp ce pe teren, cetățenii se confruntă cu drumuri impracticabile și servicii publice inadecvate. Cazurile frecvente, cum ar fi ambulanțele blocate în noroi și protestele populației legate de creșterea prețului apei, nu sunt întâmplătoare, ci reflectă un sistem administrativ care operează la capacitate minimă. Bugetul propus pentru 2026 nu aduce schimbări semnificative, menținând același model financiar: suficiente resurse pentru a susține sistemul actual, dar insuficiente pentru a permite dezvoltarea reală. Așadar, atât timp cât județul se va baza aproape exclusiv pe resurse externe, orice conversație despre autonomie sau progres va rămâne pur teoretică.
