Digitalizarea din bani europeni, un business de 80.000 de euro pentru un cont de mail nefolosit
O investigație jurnalistică scoate la iveală modul în care o comună mică din județul Vaslui a ajuns să plătească aproape 80.000 de euro pentru un sistem de digitalizare finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Comuna Dragomirești, cu aproximativ 4.000 de locuitori, ar fi semnat în septembrie 2023 un contract în valoare de 400.000 de lei pentru implementarea unei platforme digitale care, în realitate, nu este folosită de locuitori.
Investigația a arătat că platforma este utilizată preponderent pentru comunicarea internă între birourile primăriei, iar sătenii nici măcar nu aveau cunoștință de existența acesteia. În plus, un abonament standard de servicii digitale pentru 15 utilizatori, care include mail, stocare și instrumente de lucru, ar fi costat de aproximativ 24 de ori mai puțin pe aceeași perioadă.
Instituțiile plătesc, dar nu dețin programul
Un aspect mai puțin cunoscut este că instituțiile publice nu au cumpărat programul în sine, ci doar dreptul de a-l utiliza o perioadă determinată. După expirarea acestei perioade, primăriile sunt obligate să plătească în continuare pentru întreținere, asistență tehnică și arhivă electronică. Practic, autoritățile plătesc prețul unei case, dar primesc doar o chirie pe termen limitat.
Trei firme, un singur beneficiar
Conform investigației, în spatele acestor contracte ar fi trei firme distincte: una care oferea consultanță și redacta documentația pe baza căreia primăria organiza licitația, una care câștiga licitația pentru a instala programul și una care se ocupa ulterior de întreținere. Toate aceste firme ar fi fost conduse de aceiași oameni, Gabriel Al-Baba și George Anghel.
Cifrele indică un volum semnificativ de contracte. Firma de consultanță Athos Total Consulting ar fi lucrat pentru 46 de primării și trei consilii județene, pentru peste 3,2 milioane de lei. Firma care a implementat soluțiile, AConnect Smart Software, ar fi obținut contracte de aproximativ 42 de milioane de lei.
More Read
În județul Vaslui, 15 comune ar fi plătit fiecare exact aceeași sumă: câte 14.000 de lei pentru consultanță și câte 400.000 de lei pentru implementare. În județe precum Tulcea și Constanța, unele comune ar fi plătit chiar mai mult, în jur de 125.000 de lei pentru consultanță și aproximativ un milion de lei pentru implementare.
Condiții restrictive și licitații fără concurență
Pentru a descuraja participarea altor firme la licitații, documentațiile ar fi inclus o cerință neobișnuită: firmele trebuiau să dețină certificatul ISO 14001, care vizează protecția mediului, deși contractul viza un program de calculator. Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar fi considerat condiția restrictivă și ar fi solicitat corectarea documentelor.
Investigația a identificat 49 de contracte în valoare totală de aproximativ 10 milioane de euro și a constatat că în 85% dintre licitațiile verificate nu s-a înscris nicio altă firmă. Firma care obținea contractele avea un singur angajat în 2022, iar în 2023 ajunsese la patru angajați și raporta 7,7 milioane de euro încasări, din care 5,2 milioane reprezentau profit net.
More Read
Rolul Consiliului Județean Vaslui
Digitalizarea județului s-a realizat printr-o asociație special înființată, cu sediul în Centrul de Resurse pentru Afaceri din Vaslui, din care făceau parte județul și mai multe comune. La conducerea asociației, în forma inițială, figura ca președinte Dumitru Buzatu, pe atunci șeful PSD Vaslui și al Consiliului Județean, iar conducerea executivă îi revenea lui Dan Marian, vicepreședinte al CJ.
După condamnarea lui Dumitru Buzatu în urma unei capturi cu mită, la conducerea asociației a venit Vasile Pavăl, fostul primar al municipiului Vaslui. Procurorii DNA îl cercetează în prezent pe Dan-Mihai Marian pentru trafic de influență și instigare la abuz în serviciu, susținând că ar fi determinat primăriile din județ să lucreze cu aceste firme și că ar fi pretins foloase de la reprezentanții lor. Dan Marian neagă acuzațiile și vorbește despre o campanie de denigrare împotriva sa.
Dincolo de aspectele juridice, datele rămân constante: 15 comune care plătesc exact aceeași sumă, 85% dintre licitații fără concurent, o firmă cu patru angajați care raportează cinci milioane de euro profit și o comunitate rurală în care nimeni nu știe că are o platformă digitală de 80.000 de euro.
