Ciprian Trifan, în mijlocul unei furtuni politice: temerile legate de ascensiunea lui Marius Arcăleanu
Recent, primăriile din județul Vaslui au primit vestea mult așteptată ce le permite finalizarea bugetelor pentru anul 2026. Într-o ședință extraordinară desfășurată online pe 20 aprilie, Consiliul Județean a distribuit sumele alocate de stat pentru comune, orașe și municipii. Totuși, veștile nu sunt tocmai îmbucurătoare, deoarece banii repartizați se dovedesc a fi insignificativi în raport cu cerințele primarilor. Deși estimările inițiale indicau un necesar de 1,28 miliarde lei pentru funcționarea normală a primăriilor și continuarea proiectelor, Consiliul a alocat doar 43,7 milioane lei, reprezentând aproximativ 3% din suma necesară.
Practic, din impozitul pe venit plătit de angajați și firme, o parte se îndreaptă către bugetul de stat, cu revenirea ulterioară în conturile primăriilor prin diverse canale. Astfel, 63% din acești bani ajung direct la primăriile pe teritoriul cărora funcționează contribuabilii, iar o altă parte, aproape 40%, este gestionată de Consiliul Județean, care decide cum să fie distribuită. Această abordare a condus la întârzieri în aprobatrea bugetelor locale, majoritatea primăriilor neavând un plan financiar solid până în mijlocul lunii aprilie.
Conform datelor, cele 86 de primării din județul Vaslui primesc între 300.000 și 700.000 lei fiecare. Diferențele dintre comune similare sunt surprinzătoare, cu Bogdănești și Blăgești primind câte 100.000 lei, în timp ce Grivița beneficiază de 900.000 lei, iar alte câteva comune primesc 800.000 lei fiecare. În ceea ce privește orașele, Negrești obține 500.000 lei, Murgeni 700.000 lei, iar Vasluiul și Bârladul câte un milion. De asemenea, Hușiul, deși a primit suma cea mai mică direct de la stat, beneficiază de 3,5 milioane lei de la CJ.
Însă, surse din cadrul Consiliului Județean sugerează că înainte de această ședință, s-ar fi conturat o variantă diferită de repartizare a fondurilor, în care primăriile conduse de PNL ar fi primit sume considerabil mai mari. Se afirmă că președintele CJ, Ciprian Trifan, ar fi influențat, personal, reducerea acestor fonduri, ceea ce deschide o discuție amplă despre jocurile de putere din oraș.
Un alt aspect ce contribuie la tensiune este legătura cu numele lui Marius Arcăleanu, despre care se presupune că ar putea fi numit prefect al județului Vaslui. Îngrijorarea lui Trifan se leagă de ambițiile politice mari pe care Arcăleanu le are, chiar vizând funcția de președinte al CJ, și posibila atragere a sprijinului guvernului.
Această schimbare de regim ar putea crea o dinamică diferită în relația dintre Consiliul Județean și Prefectură, o relație ce a fost, până acum, mai mult pacifică. Venirea lui Arcăleanu ar aduce oportunitatea de a schimba total jocul politic din județ, o situație care poate fi deranjantă pentru actualul președinte al CJ, Ciprian Trifan.
Funcția de prefect nu trebuie subestimată; aceasta implică multe puteri legale care pot complica semnificativ activitatea unui președinte de CJ. Prefectul este responsabil de verificarea legalității tuturor hotărârilor Consiliului, având autoritatea de a contesta deciziile pe calea instanței de judecată. În acest context, Trifan este îngrijorat că venirea lui Arcăleanu la Prefectură ar putea să îi aducă multe probleme administrative.
În cadrul aceleași ședințe, CJ a distribuit și o parte din fonduri pentru reparațiile drumurilor, genul de cheltuieli esențiale pentru bunăstarea comunelor. În general, fiecare localitate primește aproximativ 50.000 lei, însă Roșiești, cu o infrastructură deteriorată din cauza traficului greoi, beneficiază de o sumă semnificativ mai mare, de 925.000 lei, pentru remedierea situației.