Avocații din Vaslui acuză că dreptul la apărare este încălcat în anchetele penale
Trei avocați au formulat, în fața Tribunalului Vaslui, unele dintre cele mai dure critici la adresa procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, susținând că dreptul la apărare ar fi fost redus la un simulacru în cursul urmăririi penale. Dezbaterea a avut loc într-un dosar de viol aflat pe rolul instanței, dar a depășit rapid cadrul cauzei, transformându-se într-o analiză a modului în care se desfășoară anchetele penale la Vaslui.
Criticile formulate de cei trei apărători
Avocații Crina Aanei, Elena Zăpodeanu și Constantin Eugen Vidineac, avocat în Baroul București, au susținut că ancheta s-ar fi desfășurat inițial „in rem”, deși plângerea ar fi indicat de la bun început, cu nume și prenume, persoana acuzată. Potrivit acestora, martorii ar fi fost audiați pe parcursul mai multor zile, iar probele ar fi fost administrate înainte ca persoana vizată să dobândească calitatea de suspect și, implicit, drepturile procesuale aferente. Când apărarea ar fi primit în sfârșit posibilitatea de a formula cereri, acestea ar fi fost respinse, iar probele ar fi fost deja fixate.
Avocata Crina Aanei a declarat că a reclamat această situație încă din fața primei instanțe și că solicitările de probatoriu, inclusiv cele privind administrarea unor probe în prezența apărării, au fost respinse. Ea a precizat că nu este vorba doar despre cereri respinse, ci despre imposibilitatea efectivă de a solicita probe și de a asista la administrarea acestora în faza de urmărire penală.
„Ce facem cu probele care contrazic poziția acuzației?”
Avocatul Constantin Eugen Vidineac a criticat modul în care procurorii ar întocmi rechizitoriul, documentul prin care se dispune trimiterea în judecată. Potrivit acestuia, deși sunt administrate numeroase probe, inclusiv convorbiri telefonice, acestea nu ar fi coroborate cu starea de fapt. El a ridicat întrebarea ce se întâmplă cu probele care contrazic poziția acuzației sau a persoanei vătămate și cu convorbirile telefonice care nu ar fi analizate. Avocatul a subliniat că rechizitoriul trebuie să fundamenteze acuzația pe o stare de fapt susținută juridic, nu pe suspiciuni, și că apărarea trebuie să poată fi efectivă, cu clarificarea condițiilor, datei și orei presupusei fapte, precum și a elementului material al infracțiunii.
„Nu putem lua de bună sesizarea unei persoane”
Avocata Elena Zăpodeanu a declarat că, în practică, chemarea și audierea mai multor martori este un procedeu obișnuit, dar că în acest dosar sesizarea indica de la început o anumită persoană. Ea a întrebat retoric dacă este necesar ca, în astfel de situații, să se ia de bună sesizarea și să nu se mai efectueze cercetări, fără a i se acorda persoanei acuzate dreptul efectiv la apărare. Avocata a explicat că, atunci când există o sesizare împotriva unei persoane identificate prin nume și date de identificare, urmărirea penală ar trebui să înceapă „in personam”, pentru ca persoana să poată cere audieri, să solicite probe și să fie prezentă, prin apărător, la actele la care legea permite acest lucru.
More Read
Elena Zăpodeanu a subliniat că nu este posibil ca, indiferent de cunoștințele din viața de zi cu zi a comunității, organul de urmărire penală să considere că știe cum este acea persoană și să nu îi dea posibilitatea de a se apăra. Ea a afirmat că, spre deosebire de perioadele în care audierile se făceau cu avocații prezenți, în prezent procurorii s-ar fi obișnuit să strângă probe, iar rolul apărării de a contribui la aflarea adevărului ar fi dispărut. Avocata s-a adresat direct instanței, susținând că doar judecătorii pot schimba această situație, prin admiterea cererilor și excepțiilor apărării, și a cerut să li se dea posibilitatea de a reprezenta interesele persoanei acuzate, astfel încât principiile care guvernează procesul penal să fie respectate și la nivelul organelor de urmărire penală.
Un semnal care privește regulile procesului penal
Discuția din sala de judecată nu vizează vinovăția sau nevinovăția vreunei persoane și nu pune la îndoială suferința unei victime, aspecte care urmează a fi stabilite de judecători pe baza probelor. Ea privește regulile de desfășurare a urmăririi penale, care, în opinia apărătorilor, ar trebui să asigure respectarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la apărare pentru orice persoană cercetată.
