98 de securiști supravegheau județul Vaslui cu un an înainte de Revoluție

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat, pentru prima dată, cifrele exacte ale aparatului represiv de la finalul regimului comunist. Documentele sunt datate 24 septembrie 1988 și provin din dosarul Cab I.V.40, cabinetul generalului Iulian Vlad, ultimul șef al Departamentului Securității Statului.

Totalul general al angajaților Securității la nivel național era de 14.629 de persoane. În tabelul defalcat pe județe, Vasluiul apare cu 98 de cadre, dintre care 17 femei și 81 de bărbați.

Media națională era de aproximativ 132 de cadre per inspectorat județean, ceea ce plasa județul Vaslui sub această medie. În fruntea clasamentului se aflau Constanța, cu 285 de cadre, Timișul, cu 271, și Prahova, cu 261. La polul opus, Covasna închidea lista cu 73 de cadre. Vasluiul se afla la egalitate cu Gorjul, ambele județe având câte 98 de cadre, și aproape de Botoșani, cu 93. Județul vecin Iași, centru universitar și județ de frontieră, avea aproape dublu: 182 de cadre.

La o populație estimată la puțin peste 450.000 de locuitori în acea perioadă, cifra de 98 de securiști însemna aproximativ un ofițer de Securitate la fiecare 4.600 de vasluieni. Cei 98 de angajați nu acționau individual, ci coordonau rețele de informatori, colaboratori și surse din fabrici, școli, cooperative agricole și gări. Aparatul apărea în documente, însă rețeaua de informatori nu era reflectată în tabele.

Documentul CNSAS descrie și structura internă a Securității. Serviciul I se ocupa de supravegherea populației sub aspectul conformării ideologice. Serviciul II monitoriza fabricile, uzinele, IAS-urile și infrastructura economică, ceea ce la Vaslui însemna industria rulmenților, textilele și agricultura de stat. Serviciul T deservea aparatele locale de ascultare a telefoanelor, Serviciul F efectua filaj stradal, iar birourile „S”, care controlau corespondența, erau amplasate de regulă în incinta oficiilor poștale județene mari. Astfel, o scrisoare trimisă de la poșta din Vaslui putea fi citită de autorități înainte de a ajunge la destinatar.

În ceea ce privește prezența femeilor în aparatul de Securitate, la Vaslui acestea reprezentau 17 din 98 de cadre, aproximativ 17%. La nivel național, doar 0,95% dintre femeile din Securitate dețineau o funcție de conducere, iar în întregul aparat existau 22 de femei în funcții de decizie. Majoritatea femeilor din sistem ocupau posturi de dactilografe, operatoare sau personal tehnic.

Documentul CNSAS oferă cifrele, dar nu și lista celor 98 de nume. Întrebarea care rămâne, la 37 de ani distanță, este câți dintre ei și-au continuat cariera după decembrie 1989 și în ce funcții au ajuns.