Profesorii din Vaslui au câștigat la Curtea de Justiție a UE: plata concediului trebuie să includă și orele suplimentare
Paisprezece angajați ai Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” din Vaslui au obținut o victorie importantă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, după un proces în care au contestat modul de calcul al drepturilor salariale. Hotărârea pronunțată joi, 8 octombrie 2026, poate influența situația profesorilor din întreaga țară care, pe lângă norma de bază, predau ore suplimentare în regim de plată cu ora.
Instanța europeană a stabilit că veniturile obținute din aceste contracte suplimentare trebuie luate în considerare la calcularea remunerației pentru concediul anual.
De la un conflict local la o decizie europeană
Cazul a pornit de la Vaslui, unde cei 14 angajați ai Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu”, reprezentați de Uniunea Sindicală „Didactica”, au decis să își caute dreptatea în instanță. Profesorii au reclamat că, deși munceau suplimentar și aveau contracte distincte pentru orele predate în plus, aceste veninuri erau ignorate la calcularea plății concediului de odihnă. Situația privește perioada 2019–2022.
Cei 14 angajați aveau contracte de muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, dar desfășurau și activități didactice suplimentare, în baza unor contracte pe durată determinată, cu fracțiune de normă. La calcularea remunerației pentru concediul anual, școala lua în considerare numai veniturile aferente funcției de bază.
Ce a decis instanța europeană
Hotărârea din cauza C-706/23 confirmă că remunerația aferentă concediului anual trebuie să reflecte veniturile obișnuite ale angajatului, inclusiv pe cele obținute dintr-un contract suplimentar. „Valoarea remunerației plătite lucrătorilor pentru concediul minim anual plătit … nu trebuie să fie mai mică decât media remunerației obișnuite primite de aceștia în perioadele de muncă efectivă”, se arată în hotărâre.
Profesorii vasluieni au obținut o clarificare importantă și în privința indemnizației de hrană. CJUE a stabilit că aceasta reprezintă o componentă a remunerației și că angajații cu contracte pe durată determinată și cu fracțiune de normă nu pot fi tratați mai puțin favorabil doar din cauza formei contractului. Prin urmare, indemnizația trebuie acordată proporțional cu timpul lucrat în baza contractului suplimentar și inclusă în calculul remunerației pentru concediul anual.
Ordinele Ministerului Educației, în contradicție cu dreptul european
Un aspect important al procesului este că școala aplica reglementări emise de Ministerul Educației. Ordinul nr. 5559/2011 și Ordinul nr. 4050/2021 prevedeau că profesorii care desfășoară activități în regim de plată cu ora beneficiază de concediu de odihnă plătit numai pentru funcția de bază. Interpretarea dată de CJUE arată că excluderea veniturilor din contractul suplimentar nu respectă cerințele dreptului european.
Ce urmează pentru cei 14 profesori
Hotărârea CJUE nu încheie procesul. Dosarul revine la Curtea de Apel Iași, care va trebui să pronunțe o soluție ținând cont de interpretarea instanței europene. CJUE nu a stabilit sumele pe care școala ar trebui să le achite celor 14 angajați, acest lucru urmând să fie analizat de instanța națională.
More Read
Hotărârea nu înseamnă nici că profesorii care au contracte de plată cu ora vor beneficia automat de un al doilea concediu. Disputa privește banii care trebuie plătiți pentru concediul anual. Pentru profesorii aflați în situații asemănătoare, decizia poate reprezenta un argument juridic important în eventualele litigii privind drepturile salariale.
Rămâne de văzut cum va soluționa Curtea de Apel Iași litigiul și dacă Ministerul Educației va modifica reglementările care au stat la baza acestui conflict.
